Este absolut necesar ca structurile Salvamont și Salvaspeo din România să beneficieze de sprijin real și susținut, adaptat specificului activității de salvare montană – o activitate complexă, permanentă și încadrată în categoria serviciilor publice de urgență.
Deși la nivel național gradul de acoperire al structurilor operative este de doar 17,85%, echipele reușesc, cu eforturi considerabile, să răspundă în proporție de 100% tuturor solicitărilor primite. Acest efort este însă greu de menținut pe termen lung, în lipsa unor măsuri concrete de sprijin instituțional.
Intervențiile zilnice ale echipelor Salvamont, în special în județele cu relief montan și activitate turistică intensă, sunt esențiale pentru acordarea primului ajutor și salvarea de vieți în zone greu accesibile. În timpul verii, dar mai ales iarna, când pârtiile sunt aglomerate, volumul de muncă este uriaș și presupune o prezență activă și constantă în teren. Este evident că această realitate nu poate fi comparată cu situația din județele fără relief montan, precum Ilfov sau Teleorman, motiv pentru care organizarea și resursa umană trebuie adaptate în funcție de nevoile reale din teritoriu.
Ca fost ministru al Dezvoltării, președinte al Consiliului Județean și prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, am susținut și susțin cu fermitate necesitatea identificării unor soluții echitabile și sustenabile pentru toate consiliile județene, astfel încât să nu existe discrepanțe majore între ele în ceea ce privește organizarea, dimensionarea și finanțarea serviciilor Salvamont.
Este fundamental ca organizarea acestor servicii să reflecte caracterul lor de urgență, cu respectarea normelor legale privind timpul de muncă și condițiile de intervenție în teren dificil. Totodată, este necesară regândirea modului în care sunt alocate posturile pentru aceste servicii, prin scoaterea numărului de posturi din plafonul organigramei consiliilor județene, astfel încât acestea să poată fi dimensionate realist, în funcție de activitatea și necesitățile operative.
Un alt aspect foarte important îl reprezintă salarizarea. Salvamontul nu trebuie militarizat, deoarece acești oameni își fac treaba foarte bine, cu suflet, și salvează vieți indiferent de vreme sau de oră. Însă este necesar ca ei să beneficieze de o sursă de finanțare unitară și stabilă, asigurată de la nivel guvernamental, care să ofere predictibilitate, echitate și să elimine discrepanțele actuale între județe.
Avem nevoie de o abordare strategică, diferențiată și realistă, care să țină cont de specificul fiecărui județ și să permită funcționarea eficientă și durabilă a serviciilor publice Salvamont – Salvaspeo.


